Stu prughjettu hè finanzatu da Shark Conservation Fund è National Geographic Society.

U sawfish smalltooth hè unu di i criaturi più enigmatici di a Terra. Iè, hè un pesciu, chì tutti i squali è i raghji sò cunsiderati pisci. Ùn hè micca un squalu ma un ragiu. Solu, hà un attributu assai unicu chì u distingue ancu da i raghji. Hà una "sega" - o in termini scientifichi, un "rostrum" - cupertu di denti da i dui lati è si estende da u fronte di u so corpu.

Questa sega li hà datu un vantaghju distintu. Le poisson-scie à petites dents nagera à travers la colonne d'eau grâce à des poussées violentes qui lui permettent d'étourdir les proies. Tandu basculà per piglià a so preda cù a so bocca - chì, cum'è un ragiu, hè nantu à u fondu di u so corpu. In fatti, ci sò trè famiglie di squali è raghji chì utilizanu seghe cum'è appendici di caccia. Stu strumentu di furasteru intelligente è efficace hà evolutu trè volte. 

A rostra di u pesciu sega hè statu ancu una malidizzione.

Ùn hè micca solu una curiosità apprezzata per millenni da e diverse culture cum'è l'avorio o l'alette di squalo. I reti li ingannanu ancu facilmente. Comu pocu cum'è u sawfish hè, ùn hè micca adattatu cum'è fonte di alimentazione. Hè assai cartilaginoso, facendu l'estrazione di carne un affare assai messy. Nun mai abbastanza abbundante, ma avà raru in tutta a so varietà in i Caraibi, u pesciu sawfish hè difficiule di truvà. Mentre chì ci sò spots di speranza (parti di l'oceanu chì necessitanu prutezzione per via di a so fauna è di l'abitati sottumarini significativi) in Florida Bay è più ricenti in Bahamas, hè assai difficiule di truvà in l'Atlanticu. 

Comu parte di un prughjettu chjamatu Initiative per salvà u pesciu saw di i Caraibi (ISCS), A Fundazione Ocean, Shark Advocates International, e Cunservazione costiera di Havenworth portanu decennii di travagliu in i Caraibi per aiutà à truvà sta spezia. Cuba hè un candidatu primurosu per truvà unu, per via di a so grandezza massiccia è di l'evidenza anecdotica da i pescatori longu i so 600 chilometri di costa sittintriunali.

I scientisti cubani Fabián Pina è Tamara Figueredo anu realizatu un studiu in u 2011, induve anu parlatu cù più di centu pescatori. Anu trovu evidenza cunvinta chì i pesci sega eranu in Cuba da dati di cattura è avvistamenti visuali. U cumpagnu di l'ISCS, u duttore Dean Grubbs di l'Università Statale di Florida, avia marcatu parechji pesci sega in Florida è in Bahamas è hà sospettatu indipindente chì Cuba puderia esse un altru locu di speranza. E Bahamas è Cuba sò siparati solu da un canale profundo di l'acqua - in certi lochi solu 50 chilometri di larghezza. Solu l'adulti sò stati truvati in acque cubane. Dunque, l'ipotesi cumuni hè chì qualsiasi pesci sega chì si trova in Cuba hà migratu da Florida o Bahamas. 

Pruvate di taggà un pesciu sega hè un colpu in u bughju.

In particulare in un paese induve nimu hè statu documentatu scientificamente. TOF è i partenarii cubani anu cridutu chì era necessariu più infurmazione prima di pudè identificà un situ per pruvà una spedizione di tagging. In u 2019, Fabián è Tamara anu cunversatu cù i pescatori chì andavanu finu à u livante di Baracoa, u paese di l'estremo urientale induve Cristòforu Colombu sbarcò per a prima volta in Cuba in u 1494. Queste discussioni ùn anu micca solu revelatu cinque rostra raccolti da i pescatori annantu à l'anni, ma aiutavanu à identificà induve l'etichettatura puderia. esse pruvatu. A chjave isolata di Cayo Confites in u centru di u nordu di Cuba hè stata scelta in basa di sti discussioni è di e vaste estensioni micca sviluppate di alghe marini, mangrove è pianure di sabbia - chì i sawfish love. In e parolle di u duttore Grubbs, questu hè cunsideratu "habitat sawfishy".

In ghjennaghju, Fabián è Tamara passanu ghjorni à mette longu fila da una barca di pesca rustica in legnu.

Dopu à cinque ghjorni di catturà guasi nunda, si n'andò à l'Avana cù a testa falata. In u longu viaghju in casa, anu ricevutu una chjamata da un pescatore in Playa Girón in u sudu di Cuba, chì li indicò un pescatore in Cardenas. Cardenas hè una piccula cità cubana in a baia di Cardenas. Cum'è parechje baie di a costa nordu, saria cunsideratu assai sawfishy.

À l'arrivu in Cardenas, u piscadoru li pigliò in a so casa è li mustrò qualcosa chì scuzzulava tutti i so preconcepzioni. In a so manu, u piscadore tenia una piccula tribuna, considerablemente più chjuca di tuttu ciò chì avianu vistu. À l'aspettu, teneva un ghjovanu. Un altru piscadoru l'hà trovu in 2019 mentre sguassava a so reta in a Baia di Cardenas. Sfortunatamente, u pesciu sega era mortu. Mais cette découverte donnerait l'espoir préliminaire que Cuba pourrait accueillir une population résidente de poisson-scie. U fattu chì a scuperta era cusì recente era ugualmente promettente. 

L'analisi genetica di u tissutu di stu ghjovanu, è di l'altri cinque rostra, aiuterà à valutà se i pesci sega di Cuba sò solu visitatori opportunisti o parti di una pupulazione di a casa. Sì l'ultimi, ci hè a speranza di implementà e pulitiche di pesca per prutege sta spezia è perseguite i braconieri illegali. Questu assume una pertinenza addiziale postu chì Cuba ùn vede micca u poisson-scie cum'è una risorsa di pesca. 

Poisson-scie à petites dents : le Dr Pina remet un certificat d'appréciation au pêcheur de Cardenas
Poisson-sega à petits dents: Dr. Fabian Pina dévoile l'échantillon de Cardenas au Centre de Recherches Marines, Université de l'Avana

Foto di manca: Dr Pina remettant un certificat de reconnaissance au pêcheur de Cardenas Osmany Toral Gonzalez
Fotografia dritta: Dr Fabian Pina unveiling u specimen Cardenas à u Centru di Ricerca Marina, Università di l'Avana

A storia di u pesciu sega di Cardenas hè un esempiu di ciò chì ci face amare a scienza.

Hè un ghjocu lentu, ma ciò chì pari picculi scuperte pò cambià a manera di pensà. In questu casu, celebremu a morte di un ghjovanu ragiu. Ma, stu ragiu pò dà speranza à i so pari. A scienza pò esse un prucessu assai lento. Tuttavia, e discussioni cù i piscadori rispondenu à e dumande. Quandu Fabián m'hà chjamatu cù a nutizia, m'hà dettu "hay que caminar y coger carretera". In inglese, questu significa chì avete da marchjà pianu pianu nantu à l'autostrada veloce. In altri palori, a pacienza, a perseveranza è a curiosità incessante aprenu a strada per a grande scuperta. 

Questa scuperta hè preliminare, è à a fine puderia ancu significà chì i pesci sega di Cuba sò una populazione migratoria. Toutefois, il donne l'espoir que le poisson-scie de Cuba pourrait être sur une meilleure base qu'on ne l'a jamais cru.