Anul trecut s-a concentrat pe protejarea părții oceanului care se află în afara sferei jurisdicționale a oricărei țări specifice și este, fără îndoială, atât de enigmatic încât experții în domeniu încă se străduiesc să o înțeleagă.

Când vine vorba de marea liberă, există o mare parte (64%) al oceanului pe care nimeni nu-l deține cu adevărat și pe care nicio țară nu îl poate proteja singură. Ceea ce ridică întrebarea: „Cum protejezi ceva ce nu-i aparține (numai) pentru tine?" Cercetătorii susțin că zona ne aparține tuturor.

Potrivit Comisiei Europene, numai 1% al mării libere este protejată, o zonă șocant de mică de luat în considerare. Cu restul mării libere neprotejate, ne putem imagina doar impactul acțiunilor noastre asupra biodiversității. Gândiți-vă la marea liberă ca la o lume dincolo de înțelegerea umană și, probabil, de înțelegere.

Uniți de dorința de a proteja biodiversitatea, experții au făcut un efort anul trecut pentru a proteja biodiversitatea; și fie că privim acest efort cu un ochi critic sau cu optimism, 2023 ne-a arătat că problemele din marea liberă pot fi rezolvate doar prin colaborare.

IMPACTUL OBIECTIVULUI DE DEZVOLTARE DURABILĂ #14

Poate că cel mai bun mod de a începe este să recunoaștem că Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite joacă un rol major în contextul efortului din acest an de a proteja marea liberă.

În special, SDG 14: Viața sub apă, care urmărește „Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”, este un ghid pentru eforturile de promovare a sănătății oceanelor în marea liberă și, coincidență, 2023 face parte din ciclul de revizuire de 4 ani pentru Raportul Global pentru Dezvoltare Durabilă (GSDR). Anul acesta marchează, de asemenea, punctul de jumătate dintre momentul în care a fost redactat pentru prima dată raportul și obiectivul din 2030. Având în vedere acest context, să aruncăm o scurtă privire asupra evoluțiilor din 2023.

ACORD ÎN CONVENȚIA NAȚIONĂRILOR UNITE PRIVIND DREPTUL MĂRII PRIVIND CONSERVAREA ȘI UTILIZAREA DURABILĂ A DIVERSITĂȚII BIOLOGICE MARINE A ZONELOR DE DIN LUCRU JURISDICȚIA NAȚIONALĂ (Acordul BBNJ adoptat în iunie 2023)

Acordul BBNJ a fost adoptat în New York pe 19 iunieth 2023. Acest acord emblematic conține un obiectiv general important în articolul 2, „a se asigura că conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicției naționale, pentru prezent şi pe termen lung, prin implementarea efectivă a dispozițiilor relevante ale convenției și prin continuarea cooperării și coordonării internaționale [accentul a fost adăugat].“

În articolul 7 Principii și abordări generale, Acordul BBNJ stabilește multe principii directoare care sunt familiare în contextul dreptului mediului, cum ar fi „principiul „poluatorul plătește” și „utilizarea celor mai bune informații științifice și științifice disponibile”. Acordul continuă să împartă obiectivele pe diferite domenii. Mai jos este o previzualizare:

PARTEA II: RESURSE GENETICE MARINE, INCLUSIV PARȚIA ECHITALĂ A BENEFICIILOR (Articolul 9 Obiective):
  • Împărțirea echitabilă și echitabilă a beneficiilor pentru resursele genetice marine,
  • Consolidarea capacităților părților care au nevoie de sprijin,
  • Generarea de cercetare științifică și inovare tehnologică și
  • Transferul tehnologiei marine.
PARTEA III. MĂSURI, cum ar fi INSTRUMENTELE DE MANAGEMENT BAZATE PE ZONE, INCLUSIV AREELE MARINE PROTEJATE (Obiectivele articolului 17):
  • Conservarea și utilizarea durabilă a ariilor protejate prin instrumente de management bazate pe zonă,
  • Cooperarea și coordonarea acestor instrumente de management pe zonă,
  • Protecția, conservarea etc. a diversității biologice și a ecosistemelor aferente (luând în considerare productivitatea, sănătatea și reziliența),
  • Sprijinirea problemelor socioeconomice, cum ar fi securitatea alimentară și valorile culturale și
  • Consolidarea capacităților și transferul de tehnologie
PARTEA IV. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU (Obiectivele articolului 27):
  • Stabiliți procese pentru efectuarea și raportarea evaluărilor,
  • Preveniți, gestionați și atenuați efectele negative semnificative,
  • Luați în considerare atât impacturile cumulate (totale) cât și impacturile care privesc jurisdicțiile naționale;
  • Asigurați-vă că EIM sunt strategice și coerente și
  • Consolidarea capacităților pentru EIM
PARTEA V. CONSTRUIREA CAPACITĂȚII ȘI TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE MARITĂ (Articolul 40 Obiective):
  • Sprijinirea dezvoltării capacităților pentru părțile anterioare și obiectivele lor respective.

În special, PARTEA VIII IMPLEMENTAREA ȘI CONFORMITATEA, are o abordare pașnică și oarecum flexibilă pentru soluționarea disputelor în temeiul acestui acord. Această metodologie de soluționare a litigiilor va fi probabil eficientă, având în vedere cerințele solide de monitorizare și raportare prevăzute în acord.

Pentru mai multe informații, inclusiv modul în care UE explică acest acord pe scurt și modul în care acesta se leagă de cadrul Kunming-Montreal de mai jos, consultați: https://oceans-and-fisheries.ec.europa.eu/ocean/international-ocean-governance/protecting-ocean-time-action_en;  https://oceans-and-fisheries.ec.europa.eu/news/win-ocean-high-seas-treaty-signed-united-nations-2023-09-20_en

CADRUL GLOBAL DE BIODIVERSITATE KUNMING-MONTREAL (ADOPTAT ÎN DECEMBRIE 2022; IMPACT PENTRU 2023 ȘI ÎN MULT)

Ar trebui să acordați o atenție deosebită scopului acestui lucru cadru. Secțiunea B. Scopul valorii biodiversității include un scop declarat „de a cataliza, permite și galvaniza acțiuni urgente și transformatoare... pentru a opri și inversa pierderea biodiversității...”

In Secțiunea F. Viziunea 2050 și misiune 2030, cadrul își împarte cronologia în două părți: timpul prezent până în 2030 și 2030 până în 2050. Misiunea 2030 include un accent pe luarea de „acțiuni urgente pentru a opri și inversa pierderea biodiversității…”, în timp ce viziunea pentru 2050 este puțin mai amorfă, concentrându-se pe valoarea, utilizarea înțeleaptă, restaurarea și conservarea resurselor biodiversității.

Pentru anul 2050, cadrul pune accent pe „obiective”, în timp ce preocuparea imediată pentru 2030 include ținte. Într-adevăr, există 23 de ținte în secțiunea H. Țintele globale pentru 2030 sunt împărțite în 3 subtitluri:

  1. Reducerea amenințărilor la adresa biodiversității,
  2. Satisfacerea nevoilor oamenilor prin utilizarea durabila si partajarea beneficiilor si
  3. Instrumente și soluții pentru implementare și integrare.

Sub titlul H1, Țintele 1 și 2 menționează o abordare „30 până la 30” în care restaurarea și conservarea efectivă are loc în 30% din resursele afectate care au impact asupra biodiversității. Rubrica H2 se concentrează pe utilizarea durabilă a resurselor și pe o abordare echitabilă a restabilirii acestor resurse. Rubrica H3 se concentrează mai mult pe implementarea obiectivelor folosind abordări juridice și financiare. Interesant, ținta 19(a) menționează o investiție financiară de 30 de miliarde până în 2030.

„Pro” al acestui cadru este că ia în considerare cu atenție multe componente necesare pentru succes: obiective înalte menite să fie atinse prin două faze de implementare, prima fază (încheiată în 2030) susținând a doua fază. Cu toate acestea, oricât de înalte sunt Țintele pentru 2030 și obiectivele pentru 2050, aplicarea cadrului este slabă. Secțiunea J. Responsabilitate și transparență, subsecțiunea 19, urmărește o abordare „facilitativă, non-intruzivă, non-punitivă...” a conformității care lasă mult de dorit. În general, totuși, acest cadru este cu siguranță un pas în direcția corectă și dat fiind că a fost adoptată la sfârșitul anului 2022, are timp să evolueze cu efect nu numai asupra anului 2023, ci și asupra anilor următori.

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI: ACORD PRIVIND SUBVENȚIILE PESCUITULUI (Adoptat în iunie 2022).

O considerație majoră cu privire la „pescuitul excesiv” este dacă biodiversitatea este afectată. The Acordul de subvenții pentru pescuit, adoptat în iunie 2022, este un mecanism care poate fi utilizat pentru a restricționa activitățile de pescuit „ilegale, nedeclarate și nereglementate (INN)” în rândul membrilor săi.

Ca parte a Acordului general privind subvențiile și măsurile compensatorii (Acordul SMC), acest acord OMC este extrem de specific când vine vorba de definirea INN și de specificarea a ceea ce este permis și ce nu este permis. Acest lucru va preveni probabil orice interpretare greșită a limbii – un beneficiu major atunci când diferite țări lucrează împreună pentru a împiedica pescuitul ilegal în apele marine.

De exemplu, ARTICOLUL 3: SUBVENȚIILE CARE CONTRIBUIE LA PESCUITUL ILEGAL, NERAPORTAT ȘI NELEGAT prevede în 3.1 că „Nu Membru trebuie acorda sau menține orice subvenție [accentul a fost adăugat]” pentru pescuitul INN. În Statele Unite, cuvântul „shall” are o mare importanță juridică, deoarece este un mandat în loc de o sugestie.

În plus, ARTICOLUL 8: NOTIFICARE ȘI TRANSPARENȚĂ stabilește cerințe de raportare îmbunătățite în temeiul Acordului SMC care se referă în mod special la INN, iar Membrii sunt, de asemenea, obligați să furnizeze informații suplimentare comitetului relevant în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a Acordului OMC. .

În ansamblu, acest acord OMC întărește acordul CSM anterior și urmărește să protejeze peștele printr-un limbaj concret care, sperăm, va duce la conformitate între membri și la transparență în ceea ce privește pescuitul INN (Notă: A se vedea ARTICOLUL 8.2).

Pentru mai multe informații, consultați: https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc12_e/briefing_notes_e/bffish_e.htm

CONCLUZIE

Astfel, 2023 a marcat un punct de cotitură în care experții din întreaga lume s-au concentrat pe marea liberă și biodiversitate. Principalul impuls din acest an a fost protejarea părții de ocean care este doar un miraj pentru mulți. Cum vor evolua acordurile de mai sus este, desigur, necunoscut. Cu toate acestea, primul pas pentru protejarea mării libere este să recunoaștem că are nevoie de protecție, chiar dacă înțelegerea semnificației sale biologice crește. La urma urmei, toată lumea va beneficia de pe urma ei. Este moștenirea comună a omenirii.

,

Citeste mai mult

Sub apă cu un senzor de pH iSAMI (Sunburst Sensors)
,

Trecerea cheilor: Monitorizarea acidificării oceanelor în Insulele Pacificului

Încheierea a șapte ani de monitorizare a acidificării oceanelor și consolidarea capacităților în Insulele Pacificului. Capacitatea unei comunități de a monitoriza și înțelege oceanul este direct legată de...

Cerere de propunere: Epave potențial poluante
,

ÎNCHIS: Cerere de propunere: Manager de proiect pentru a conduce lucrările la epave potențial poluante

Ocean Foundation (TOF) caută un manager de proiect care să conducă lucrările privind epavele potențial poluante (PPW).

Învârtirea Pământului cu text care spune „Se numește planeta albastră dintr-un motiv”
,

Pământul este planeta albastră

Sărbătorește Ziua Pământului cu noi, onorând motivul pentru care Pământul este numit planeta albastră - oceanul! Acoperind 71% din planeta noastră, oceanul hrănește milioane de...