Echipa noastră a călătorit recent la Xcalak, Mexic, ca parte a Fundației Ocean Blue Resilience Initiative (BRI). De ce? Pentru a ne murdari mâinile și cizmele – la propriu – într-unul dintre proiectele noastre de restaurare a mangrovelor.

Imaginați-vă un loc în care mangrovele rezistă puternice împotriva brizei oceanului și al doilea cel mai mare recif de corali din lume – Reciful Mezoamerican – adăpostește comunitatea de valul Caraibelor, formând Parcul Național de Recif Xcalak. 

Acesta este Xcalak pe scurt. Un sanctuar tropical situat la cinci ore de Cancún, dar la o lume departe de scena turistică plină de viață.

Reciful mezoamerican văzut de la Xcalak
Reciful Mezoamerican este chiar lângă țărm în Xcalak. Credit foto: Emily Davenport

Din păcate, nici măcar paradisul nu este imun la schimbările climatice și construcții. Ecosistemul de mangrove din Xcalak, care găzduiește patru tipuri de mangrove, este amenințat. Aici intervine acest proiect. 

În ultimii ani, am făcut echipă cu comunitatea locală Xcalak, Mexic Comisia Arii Naturale Protejate (CONANP), Centrul de Cercetare și Studii Avansate al Institutului Politehnic Național – Mérida (CINVESTAV), Programa Mexicano del Carbono (PMC) și Universitatea Națională Autonomă din Mexic (UNAM) pentru a reface peste 500 de hectare de mangrove din această regiune.  

Acești supereroi de coastă nu sunt doar frumoși; ele joacă un rol vital în combaterea schimbărilor climatice. Printr-un proces numit sechestrarea carbonului, ei captează carbonul din aer și îl blochează în sol, sub rădăcinile lor - o parte importantă a ciclului albastru al carbonului. 

Distrugerea mangrovelor: martori ai impactului schimbărilor climatice

Conducând în oraș, pagubele au fost imediat vizibile. 

Drumul trece peste o vastă mlaștină unde a fost odată o mlaștină de mangrove. Din păcate, construcția drumului a perturbat curgerea naturală a apei de mare prin mangrove. Pentru a adăuga insulte la răni, uraganele recente au adus mai multe sedimente, blocând și mai mult fluxul de apă. Fără apă de mare proaspătă pentru a spăla sistemul, nutrienții, poluanții și sarea se acumulează în apa stătătoare, transformând mlaștinile de mangrove în mlaștini.

Acest loc este pilotul pentru restul proiectului Xcalak – succesul aici deschide calea lucrărilor pe cele peste 500 de hectare rămase.

O vedere cu dronă a unei mlaștini cu mangrove
Acolo unde stătea odinioară o mlaștină de mangrove, acum se află o mlaștină goală. Credit foto: Ben Scheelk

Colaborarea comunitară: cheia succesului în restaurarea mangrovelor

În prima noastră zi plină în Xcalak, am putut să vedem direct cum progresează proiectul. Este un exemplu strălucitor de colaborare și implicare în comunitate. 

La un atelier de dimineață, am auzit despre pregătirea practică și colaborarea cu CONANP și cercetătorii de la CINVESTAV care îi sprijină pe localnicii Xcalak să fie gardieni ai curții proprii. 

Înarmați cu lopeți și cunoștințe științifice, aceștia nu numai că curăță sedimentele și refac fluxul de apă în mangrove, ci monitorizează și sănătatea ecosistemului lor pe parcurs.

Au învățat atât de multe despre cine trăiește printre mangrove. Acestea includ 16 specii de păsări (patru pe cale de dispariție, una amenințată), căprioare, oceloți, vulpe cenușie – chiar și jaguari! Mangrovele din Xcalak sunt literalmente pline de viață.

Privind în perspectivă la viitoarea restaurare a mangrovelor Xcalak

Pe măsură ce proiectul avansează, următorii pași sunt extinderea săpăturii într-o lagună din apropiere, înconjurată de mangrove care au nevoie disperată de mai mult debit de apă. În cele din urmă, eforturile de săpătură vor conecta laguna de noroiul peste care am condus în drum spre oraș. Acest lucru va ajuta apa să curgă așa cum a făcut cândva în întregul ecosistem.

Suntem inspirați de dăruirea comunității și abia așteptăm să vedem progresele înregistrate la următoarea noastră vizită. 

Împreună, nu restabilim doar un ecosistem de mangrove. Restabilim speranța pentru un viitor mai luminos, câte o cizmă plină de noroi.

Personalul Fundației Ocean stătea în noroi, unde stăteau cândva mangrove
Personalul Fundației Ocean stă până la genunchi în noroi, unde stăteau odată mangrove. Credit foto: Fernando Bretos
O persoană pe o barcă care poartă o cămașă pe care scrie The Ocean Foundation