Plaje care dispar: Ce se poate face în privința penuriei globale de nisip?

Pe măsură ce vă îndreptați spre plaja pe care o alegeți în această vară, luați o atenție specială asupra unei părți esențiale a plajei: nisipul. Nisipul este ceva pe care îl considerăm abundent; acopera plaje din intreaga lume si este componenta principala a deserturilor. Cu toate acestea, nu tot nisipul este creat egal și, pe măsură ce populația lumii continuă să crească, nevoia noastră de nisip crește. Astfel, devine din ce în ce mai clar că nisipul este o resursă finită. Este greu să punem preț pe acea senzație de nisip între degetele de la picioare sau pe construirea unui castel de nisip și, în curând, s-ar putea să fim nevoiți să facem acest lucru, deoarece proviziile de nisip ale lumii se scad încet.   

Nisipul este de fapt resursa naturală pe care o folosim cel mai mult după aer și apă. Este în aproape orice. De exemplu, clădirea în care vă aflați probabil acum este cel mai probabil realizată din beton, care este în principal nisip și pietriș. Drumurile sunt din beton. Geamurile și chiar și o parte a telefonului sunt făcute din nisip topit. În trecut, nisipul a fost o resursă comună, dar acum, când au existat lipsuri în unele zone, au fost instituite reglementări sporite.

Nisipul a devenit o marfă din ce în ce mai căutată în întreaga lume. Și așa a devenit mai scump.

Așadar, de unde vine tot acest nisip și cum putem să ne epuizăm? Nisipul provine în primul rând din munți; munții sunt uzați de vânt și ploaie, pierzând din masă sub formă de particule minuscule dislocate. De-a lungul a mii de ani, râurile au transportat acele particule pe versanții munților și au format depozite la sau în apropierea locului unde se întâlnesc cu marea (sau lacul), devenind ceea ce vedem ca dune de nisip și plajă.   

Credit foto: Josh Withers/Unsplash

În prezent, orașele noastre se extind într-un ritm fără precedent, iar orașele folosesc mai mult ciment decât oricând. De exemplu, China a folosit mai mult ciment în ultimii ani decât a folosit Statele Unite în întregul secol al XX-lea. Singapore a devenit cel mai mare importator de nisip din lume. A adăugat 20 de kilometri pătrați la suprafața sa de teren pe o perioadă de 130 de ani. De unde vine tot acel pământ nou? Aruncă nisip în ocean. Există, de asemenea, doar anumite tipuri de nisip care pot fi folosite pentru beton și alte tipuri sunt mai puțin utile activităților umane. Nisipul cu granulație fină pe care l-ați găsi în deșertul Sahara nu poate fi transformat într-un material de construcție. Cele mai bune locuri pentru a găsi nisip pentru beton sunt malurile râurilor și pe coastele. Cererea de nisip ne face să dezbrăcăm albiile râurilor, plajele, pădurile și terenurile agricole pentru a ajunge la nisip. Crima organizată chiar a preluat controlul în unele zone.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a estimat că în 2012, lumea a folosit aproape 30 de miliarde de tone de nisip și pietriș pentru a face beton.

Este suficient nisip pentru a construi un zid care are 27 de metri înălțime și 27 de metri lățime în jurul ecuatorului! Valoarea comercială a nisipului este de aproximativ șase ori mai mare decât în ​​urmă cu 25 de ani, iar în SUA, producția de nisip a crescut cu 24% în ultimii 5 ani. Au existat violențe asupra resurselor de nisip în locuri precum India, Kenya, Indonezia, China și Vietnam. Mafiile nisipului și exploatarea ilegală a nisipului s-au răspândit în special în țările cu guvernare slabă și corupție. Potrivit directorului Departamentului de Materiale de Construcții din Vietnam, țara ar putea rămâne fără nisip până în anul 2020. 

Exploatarea nisipului era mult mai răspândită în întreaga lume. Minele de nisip erau în esență drage uriașe care ar trage nisipul chiar de pe plajă. În cele din urmă, oamenii au început să realizeze că aceste mine distrug plajele și minele au început încet să se închidă. Cu toate acestea, chiar și cu acestea spuse, nisipul este încă cel mai exploatat material din lume. Nisipul și pietrișul reprezintă până la 85% din tot ce este extras la nivel global în fiecare an. Ultima mină de nisip de coastă rămasă din SUA se va închide în 2020.

Minarea nisipului

Dragarea pentru nisip, care se efectuează sub apă, este un alt mod prin care nisipul este mutat dintr-un loc în altul. Adesea, acest nisip este folosit pentru „re-hrănirea plajei”, care reface nisipul care a fost pierdut într-o zonă din cauza derivării lungi, eroziune sau alte surse de avulsiune. Realimentarea plajei este controversată în multe zone din cauza prețului care vine împreună cu ea și a faptului că este o soluție temporară. De exemplu, Bathtub Beach din Martin County, Florida a avut o cantitate incredibilă de re-hrănire. În ultimii doi ani, au fost cheltuiți peste 6 milioane de dolari doar pentru re-hrănirea și restaurarea dunelor de pe plaja Bathtub. Imaginile de pe plajă arată uneori nisipul nou care dispare de pe plajă în 24 de ore (vezi mai jos). 

Există vreun remediu pentru această lipsă de nisip? În acest moment, societatea este prea dependentă de nisip pentru a înceta să-l mai folosească. Un răspuns ar putea fi reciclarea nisipului. De exemplu, dacă aveți o clădire veche din beton care nu mai este folosită sau care este înlocuită, puteți, în esență, să zdrobiți betonul solid și să îl folosiți pentru a face beton „nou”. Desigur, există dezavantaje în a face acest lucru: poate fi scump și betonul care a fost deja folosit nu este la fel de bun ca utilizarea nisipului proaspăt. Asfaltul poate fi, de asemenea, reciclat și folosit ca alternativă pentru unele aplicații. În plus, alți înlocuitori pentru nisip includ structuri de construcție cu lemn și paie, dar este puțin probabil ca acestea să devină mai populare decât betonul. 

Credit foto: Bogomil Mihaylo/Unsplash

În 2014, Marea Britanie a reușit să recicleze 28% din materialele sale de construcție, iar până în 2025, UE intenționează să recicleze 75% din materialele de construcție din sticlă, ceea ce ar trebui să contribuie la scăderea cererii de nisip industrial. Singapore plănuiește să folosească un sistem de diguri și pompe pentru următorul său proiect de recuperare, astfel încât să fie mai puțin dependent de nisip. Cercetătorii și inginerii caută alternative concrete și speră că, între timp, reciclarea multor produse pe bază de nisip va contribui la reducerea cererii de nisip. 

Extracția nisipului, exploatarea minieră și dragarea au fost toate legate de efecte negative asupra mediului. De exemplu, în Kenya, extracția nisipului a fost legată de deteriorarea recifelor de corali. În India, extracția nisipului a amenințat crocodilii pe cale critică de dispariție. În Indonezia, insulele au dispărut din cauza prea multă exploatare a nisipului.

Îndepărtarea nisipului dintr-o zonă poate provoca eroziunea de coastă, poate distruge un ecosistem, poate facilita transmiterea bolilor și poate face o zonă mult mai vulnerabilă la dezastrele naturale.

Acest lucru a fost demonstrat în locuri precum Sri Lanka, unde cercetările au arătat că, din cauza exploatării nisipului care a avut loc înainte de tsunami-ul din 2004, valurile au fost mai devastatoare decât ar fi fost dacă nu ar fi fost exploatarea nisipului. În Dubai, dragarea creează furtuni de nisip subacvatice sufocante, care ucid organismele, distrug recifele de corali, modifică tiparele de circulație a apei și pot sufoca animale precum peștii de la înfundarea branhiilor. 

Nu există nicio așteptare ca obsesia de nisip a lumii noastre să oprească curcanul rece, dar nu trebuie să se oprească. Trebuie doar să învățăm cum să minimizăm impactul extracției și al returnării. Standardele de construcție ar trebui ridicate pentru a prelungi durata de viață a unei clădiri și cât mai multe materiale de construcție ar trebui reciclate. Nisipul va continua să dispară pe măsură ce populația noastră crește, la fel și orașele noastre. Conștientizarea problemei este primul pas. Următorii pași sunt extinderea vieții produselor din nisip, reciclarea și cercetarea altor produse care ar putea lua locul nisipului. Încă nu ducem neapărat o bătălie învinsă, dar trebuie să ne schimbăm tactica. 

Surse

https://www.npr.org/2017/07/21/538472671/world-faces-global-sand-shortage
http://www.independent.co.uk/news/long_reads/sand-shortage-world-how-deal-solve-issue-raw-materials-supplies-glass-electronics-concrete-a8093721.html
https://www.economist.com/blogs/economist-explains/2017/04/economist-explains-8
https://www.newyorker.com/magazine/2017/05/29/the-world-is-running-out-of-sand
https://www.theguardian.com/cities/2017/feb/27/sand-mining-global-environmental-crisis-never-heard
https://www.smithsonianmag.com/science-nature/world-facing-global-sand-crisis-180964815/
https://www.usatoday.com/story/news/world/2017/11/28/could-we-run-out-sand-because-we-going-through-fast/901605001/
https://www.economist.com/news/finance-and-economics/21719797-thanks-booming-construction-activity-asia-sand-high-demand
https://www.tcpalm.com/story/opinion/columnists/gil-smart/2017/11/17/fewer-martin-county-residents-carrying-federal-flood-insurance-maybe-theyre-not-worried-sea-level-ri/869854001/
http://www.sciencemag.org/news/2018/03/asias-hunger-sand-takes-toll-endangered-species