Pe 25 septembrie, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a lansat „Raportul special privind oceanul și criosfera într-un climat în schimbare” (Raportul Ocean și Gheață) pentru a raporta schimbările fizice observate în ocean și ecosistemele aferente. Citiți comunicatul nostru de presă aici.

Rapoartele cuprinzătoare și meticuloase din partea comunității științifice sunt de neprețuit și oferă informații esențiale despre planeta noastră și ce este în joc. Raportul Ocean și Gheață arată că activitățile umane perturbă în mod semnificativ oceanul și au provocat deja schimbări ireversibile. Raportul ne amintește și de legătura noastră cu oceanul. La The Ocean Foundation, știm că este important pentru noi toți să înțelegem nu numai care sunt problemele actuale ale oceanelor, ci și să înțelegem cum putem fiecare să îmbunătățim sănătatea oceanului făcând alegeri conștiente. Cu toții putem face ceva pentru planetă astăzi! 

Iată câteva concluzii cheie ale Raportului Ocean și Gheață. 

Schimbările bruște sunt inevitabile în următorii 100 de ani din cauza emisiilor umane de carbon care au pătruns deja în atmosferă de la mașini, avioane și fabrici.

Oceanul a absorbit peste 90% din excesul de căldură din sistemul pământului de la Revoluția Industrială. Va dura deja mii de ani pentru ca gheața din Antarctica să se formeze din nou, iar acidificarea oceanelor este, de asemenea, sigură, exacerbând efectele schimbărilor climatice în ecosistemele de coastă.

Dacă nu reducem acum emisiile, capacitatea noastră de adaptare va fi mult mai inhibată în scenariile viitoare. Citiți ghidul nostru pentru a vă reduce amprenta de carbon dacă vrei să înveți mai multe și să faci partea ta.

1.4 miliarde de oameni trăiesc în prezent în regiuni care sunt direct afectate de riscurile și pericolele legate de schimbarea condițiilor oceanului și vor fi forțați să se adapteze.

1.9 miliarde de oameni trăiesc pe o rază de 100 de kilometri de o coastă (aproximativ 28% din populația lumii), iar coastele sunt regiunile cele mai dens populate de pe pământ. Aceste societăți vor continua să fie nevoite să investească în tamponarea bazată pe natură, precum și să facă infrastructura construită mai rezistentă. Economiile de coastă sunt, de asemenea, afectate în general – de la comerț și transport, aprovizionarea cu alimente și apă, la energie regenerabilă și multe altele.

Oraș de coastă pe apă

Vom vedea vreme extremă în următorii 100 de ani.

Oceanul joacă un rol semnificativ în reglarea climei și a vremii, iar raportul prezice schimbări suplimentare față de ceea ce experimentăm deja în prezent. Vom anticipa creșterea valurilor de căldură marine, valuri de furtună, evenimente extreme El Niño și La Niña, cicloni tropicali și incendii de vegetație.

Infrastructura umană și mijloacele de trai vor fi puse în pericol fără adaptare.

Pe lângă vremea extremă, pătrunderea apei sărate și inundațiile reprezintă o amenințare pentru resursele noastre de apă curată și pentru infrastructura de coastă existentă. Vom continua să experimentăm scăderi ale stocurilor de pește, iar turismul și călătoriile vor fi, de asemenea, limitate. Zonele montane înalte vor fi mai susceptibile la alunecări de teren, avalanșe și inundații, pe măsură ce versanții se destabiliza.

Pagube de furtună în Puerto Rico după uraganul Maria
Pagube provocate de furtuna în Puerto Rico din cauza uraganului Maria. Credit foto: Garda Națională din Puerto Rico, Flickr

Reducerea daunelor umane aduse oceanului și criosferei ar putea salva economia globală mai mult de un trilion de dolari anual.

Se estimează că scăderea sănătății oceanelor va costa 428 de miliarde de dolari pe an până în 2050 și va crește la 1.979 de miliarde de dolari pe an până în 2100. Există puține industrii sau infrastructură construită care nu ar fi afectate de schimbările viitoare.

Lucrurile se dezvoltă mai repede decât se prevedea anterior.

În urmă cu treizeci de ani, IPCC a lansat primul său raport care a studiat oceanul și criosfera. Evoluții precum creșterea observată a nivelului mării nu au fost anticipate să fie văzute în același secol cu ​​raportul inițial, totuși, ele se dezvoltă mai repede decât se prevedea, împreună cu absorbția de căldură oceanică.

Multe specii sunt expuse riscului de declin semnificativ și de dispariție a populației.

Schimbările din ecosisteme, cum ar fi acidificarea oceanelor și pierderea gheții marine, au determinat animalele să migreze și să interacționeze cu ecosistemele lor în moduri noi și au fost observate că adoptă noi surse de hrană. De la păstrăv, la kittiwakes, la corali, măsurile de adaptare și conservare vor determina supraviețuirea multor specii.

Guvernele trebuie să își mențină un rol activ în reducerea riscurilor de dezastre.

De la colaborarea globală până la soluțiile locale, guvernele trebuie să își intensifice eforturile pentru reziliență, să fie lideri în reducerea emisiilor de carbon și să își protejeze mediile locale, mai degrabă decât să continue să permită exploatarea. Fără o reglementare sporită a mediului, oamenii se vor lupta să se adapteze la schimbările pământului.

Topirea ghețarilor din zonele montane înalte afectează resursele de apă, industriile turistice și stabilitatea terenului.

Încălzirea pământului și topirea permanentă a ghețarilor reduce o sursă de apă pentru oamenii care depind de el, atât pentru apă potabilă, cât și pentru susținerea agriculturii. De asemenea, va afecta orașele de schi care depind de turism, mai ales că avalanșele și alunecările de teren vor deveni mai frecvente.

Atenuarea este mai ieftină decât adaptarea și cu cât așteptăm mai mult să acționăm, cu atât vor fi mai scumpe ambele.

Protejarea și conservarea a ceea ce avem în prezent este o opțiune mai ușoară și mai accesibilă decât adaptarea la schimbările viitoare după ce acestea apar. Ecosistemele de carbon albastru de coastă, cum ar fi mangrovele, mlaștinile sărate și ierburi marine, pot contribui la reducerea riscurilor și impactului schimbărilor climatice, cu multiple beneficii. Restaurarea și conservarea zonelor umede de coastă, interzicerea exploatării miniere de adâncime și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt trei moduri prin care putem schimba status quo-ul. Raportul concluzionează, de asemenea, că toate măsurile vor fi mai accesibile, cu cât vom acționa mai repede și mai ambițios.

Pentru a accesa raportul complet, accesați https://www.ipcc.ch/srocc/home/.