Viața oceanică poate ajuta la atenuarea schimbărilor climatice: un nou studiu

Animalele vii stochează carbon. Dacă iei un pește din mare și îl mănânci, stocul de carbon din acel pește dispare din ocean. Carbon albastru oceanic se referă la modalitățile naturale în care vertebratele marine (nu doar peștii) pot ajuta la captarea și sechestrarea carbonului, atenuând potențial efectele schimbărilor climatice.

În ocean, carbonul curge prin rețeaua trofică. Este fixat mai întâi prin fotosinteză de către fitoplancton la suprafață. Prin consum, carbonul este apoi transferat și stocat în corpurile vieții marine care mănâncă plante, cum ar fi krill-ul. Prin prădare, carbonul se acumulează în vertebratele marine mai mari, cum ar fi sardinele, rechinii și balenele.

Balenele acumulează carbon în corpul lor în timpul vieții lor lungi, dintre care unele se întind până la 200 de ani. Când mor, se scufundă pe fundul oceanului, luând carbonul cu ei. Cercetare arată că fiecare mare balenă captează în medie aproximativ 33 de tone de dioxid de carbon. Un copac în aceeași perioadă contribuie doar cu până la 3% din absorbția de carbon de către balenă.

Alte vertebrate marine stochează cantități mai mici de carbon pentru perioade mai scurte. Capacitatea lor totală de stocare este cunoscută sub denumirea de „carbon din biomasă”. Protejarea și îmbunătățirea depozitelor de carbon albastru oceanic la animalele marine poate duce la beneficii de conservare și de atenuare a schimbărilor climatice.

Un studiu pilot exploratoriu a fost efectuat recent în Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru a ajuta la înțelegerea potențialului carbon albastru oceanic în abordarea provocării globale legate de schimbările climatice și în sprijinirea politicii maritime și a pescuitului durabil.

Proiectul pilot din Emiratele Arabe Unite a fost comandat de Inițiativa Globală pentru Datele de Mediu din Abu-Dhabi (AGEDI) și sprijinit cu cofinanțare de la Blue Climate Solutions, un proiect de Fundația Oceanului, și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) prin GRIL-Arendal, care implementează și execută Proiectul Global Environment Facility Blue Forest.

Studiul a folosit seturi de date și metode existente pentru a cuantifica și a evalua capacitatea peștilor, cetaceelor, dugongii, țestoaselor marine și păsărilor marine care locuiesc într-o secțiune a mediului marin al Emiratelor Arabe Unite pentru a stoca și a sechestra carbonul.

„Analiza reprezintă primul audit și evaluare a politicii de carbon albastru oceanic din lume la nivel național și va permite entităților relevante de politici și management din Emiratele Arabe Unite să evalueze opțiunile pentru implementarea potențială a politicilor de carbon albastru oceanic la nivel local și național”, spune Ahmed Abdulmuttaleb Baharoon, director interimar al AGEDI. „Această lucrare reprezintă o recunoaștere puternică a potențialului pentru conservarea și gestionarea durabilă a vieții marine de a fi recunoscută ca o soluție importantă bazată pe natură pentru provocarea climatică globală”, adaugă el.

Carbonul din biomasă este unul dintre nouă căi de carbon albastru oceanic identificate prin care vertebratele marine pot media stocarea și sechestrarea carbonului.

EAU auditul carbonului albastru oceanic

Unul dintre obiectivele studiului din Emiratele Arabe Unite a fost evaluarea depozitelor de carbon din biomasa vertebratelor marine, cu accent pe emiratul Abu Dhabi, pentru care erau disponibile cele mai multe date preexistente.

Potențialul de stocare a carbonului din biomasă a fost evaluat în două moduri. În primul rând, potențialul de stocare a carbonului pierdut din biomasă a fost estimat prin analiza datelor privind capturile de pescuit. În al doilea rând, potențialul actual de stocare a carbonului din biomasă (adică stocul de carbon din biomasă) pentru mamiferele marine, țestoasele marine și păsările marine a fost estimat prin analiza datelor despre abundență. Din cauza lipsei de date privind abundența peștilor la momentul analizei, peștii au fost excluși din estimările stocului de carbon din biomasă, dar aceste date ar trebui incluse în studiile viitoare.

Studiul a estimat că în cursul anului 2018, 532 de tone de potențial de stocare a carbonului din biomasă s-au pierdut din cauza capturilor de pescuit. Acest lucru este aproape echivalent cu stocul de carbon din biomasă estimat în prezent la 520 de tone de mamifere marine, țestoase și păsări marine din emiratul Abu Dhabi.

Acest stoc de carbon din biomasă este compus din dugongi (51%), țestoase marine (24%), delfini (19%) și păsări marine (6%). Din cele 66 de specii analizate (53 de specii de pescuit, trei specii de mamifere marine, două specii de țestoase marine și opt specii de păsări marine) în acest studiu, opt (12%) au un statut de conservare vulnerabil sau mai mare.

„Carbonul din biomasă – și carbonul albastru oceanic în general – este doar unul dintre multele servicii ecosistemice oferite de aceste specii și, prin urmare, nu ar trebui privit izolat sau ca un înlocuitor pentru alte strategii de conservare”, spune Heidi Pearson, expert în mamifere marine din cadrul studiului. Universitatea din Alaska de Sud-Est și autorul principal al studiului de carbon din biomasă. 

„Protecția și îmbunătățirea depozitelor de carbon din biomasa vertebratelor marine pot fi potențial una dintre multele strategii pentru planificarea conservării și atenuarea schimbărilor climatice în Emiratele Arabe Unite”, adaugă ea.

„Rezultatele confirmă marea valoare ecologică a balenelor și a altor vieți marine pentru a ajuta la atenuarea climei”, spune Mark Spalding, președintele The Ocean Foundation. „Este esențial ca comunitatea globală să considere aceste dovezi ca parte a eforturilor lor continue de a gestiona și recupera viața marine și de a aborda schimbările climatice globale”, adaugă el.

Evaluarea politicii de carbon albastru oceanic

Un alt obiectiv al proiectului a fost de a explora viabilitatea carbonului albastru oceanic ca instrument de politică pentru a sprijini gestionarea durabilă a resurselor marine și a combate schimbările climatice.

Studiul a chestionat, de asemenea, 28 de părți interesate din mediul costier și marin pentru a evalua cunoștințele, atitudinile și percepțiile despre conceptul de carbon albastru oceanic și relevanța acestuia pentru politică. Evaluarea politicii a constatat că aplicarea politicii de carbon albastru oceanic are o relevanță politică semnificativă în domeniile schimbărilor climatice, conservării biodiversității și gestionării pescuitului în contexte naționale, regionale și internaționale.

„Marea majoritate a participanților la sondaj au fost de acord că recunoașterea internațională a valorii carbonului albastru oceanic ar trebui să fie crescută și că ar trebui să fie încorporată în strategiile de conservare și atenuare a schimbărilor climatice”, spune Steven Lutz, expert în carbon albastru la GRID-Arendal și lider. autorul evaluării politicii. „În pofida imperativului de a reduce emisiile de carbon, această cercetare confirmă că conservarea marinei ca strategie de atenuare a climei este viabilă, va fi probabil bine primită și are un potențial mare”, adaugă el.

„Aceste descoperiri sunt primele de acest fel din lume și contribuie considerabil la conversațiile despre conservarea și gestionarea oceanelor în contextul atenuării schimbărilor climatice”, spune Isabelle Vanderbeck, expert în ecosisteme marine la Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

„Carbonul albastru oceanic poate fi o componentă a unei serii de date utilizate în dezvoltarea strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice, a pescuitului durabil, a politicii de conservare și a planificării spațiale marine. Această cercetare face o punte semnificativă între conservarea marinei și politica privind schimbările climatice și este potențial foarte relevantă pentru acțiunile oceanice care se așteaptă să fie discutate la conferința din acest an a Națiunilor Unite privind schimbările climatice din noiembrie”, adaugă ea.

Deceniul Națiunilor Unite pentru Știința Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă (2021-2030) proclamată în decembrie 2017, va oferi un cadru comun pentru a se asigura că știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor de a gestiona în mod durabil oceanele și, mai ales, pentru a realiza Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Steven Lutz (GRID-Arendal): [e-mail protejat] sau Gabriel Grimsditch (UNEP): [e-mail protejat] sau Isabelle Vanderbeck (UNEP): [e-mail protejat]