De Mark J. Spalding, președinte

Untitled.pngMarți dimineața, ne-am trezit cu vești proaste despre un accident de transport maritim în apele Bangladeshului. Southern Star-7, un tanc ciocnise cu o altă navă și rezultatul a fost o scurgere de aproximativ 92,000 de galoane de ulei de cuptor. Transportul de-a lungul rutei a fost oprit, iar nava scufundată a fost remorcată cu succes în port joi, oprind scurgerile suplimentare. Cu toate acestea, uleiul scurs continuă să se răspândească într-una dintre cele mai valoroase zone naturale din regiune, sistemul de păduri de mangrove de coastă cunoscut sub numele de Sundarbans, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din 1997 și o destinație turistică populară.  

În apropiere de Golful Bengal din Oceanul Indian, Sundarbans este o zonă care se întinde peste deltele râurilor Gange, Brahmaputra și Meghna, formând cea mai mare pădure de mangrove din lume. Acesta găzduiește animale rare, cum ar fi tigrul Bengal și alte specii amenințate, cum ar fi delfinii de râu (Irawaddy și Gange) și pitonii indieni. Bangladesh a înființat zonele protejate pentru delfini în 2011, când oficialii au aflat că Sundarbans găzduiesc cea mai mare populație cunoscută de delfini Irawaddy. Navigația comercială a fost interzisă în apele sale la sfârșitul anilor 1990, dar guvernul a permis redeschiderea temporară a unei foste căi de navigație în urma colmarii rutei alternative în 2011.

Delfinii Irawaddy cresc până la opt picioare în lungime. Sunt delfini fără cioc albastru-gri, cu capul rotunjit și o dietă care este în principal pește. Sunt strâns înrudiți cu orca și sunt singurul delfin despre care se știe că scuipă în timp ce se hrănește și socializează. În afară de siguranța navelor, amenințările la adresa Irawaddy includ încurcarea în unelte de pescuit și pierderea habitatului din cauza dezvoltării umane și a creșterii nivelului mării.  

În această dimineață, am aflat de la BBC, că „șeful autorității portuare locale le-a spus reporterilor că pescarii vor folosi „bureți și saci” pentru a colecta uleiul vărsat, care s-a întins pe o zonă de 80 de kilometri”. În timp ce autoritățile trimit dispersanți în zonă, nu este deloc clar că aplicarea de substanțe chimice va aduce beneficii delfinilor, mangrovelor sau altor animale care trăiesc în acest sistem bogat. De fapt, având în vedere datele emergente de la dezastrul Deepwater Horizon din 2010 din Golful Mexic, știm că dispersanții au efecte toxice pe termen lung asupra vieții oceanului și, în plus, că pot interfera cu descompunerea naturală a petrolului din apă. , asigurându-se că rămâne pe fundul oceanului și poate fi stârnit de furtuni.

Untitled1.png

Știm cu toții că constituenții chimici ai petrolului (inclusiv produse precum gazul sau motorina) se pot dovedi mortale pentru plante și animale, inclusiv pentru oameni. În plus, ungerea păsărilor marine și a altor animale marine poate reduce capacitatea acestora de a regla temperatura corpului, ducând la moarte. Scoaterea uleiului prin brațe și alte mijloace este o strategie. Aplicarea dispersanților chimici este alta.  

Dispersanții descompun uleiul în cantități mici și îl mută în jos în coloana de apă, depunându-se în cele din urmă pe fundul oceanului. Particulele mai mici de ulei au fost găsite, de asemenea, în țesuturile animalelor marine și sub pielea oamenilor de pe plajă curăță voluntari. Lucrările susținute cu granturi de la The Ocean Foundation au identificat o serie de efecte toxicologice asupra peștilor și mamiferelor cunoscute și combinate, în special la mamiferele marine.

Deversările de petrol au efecte negative pe termen scurt și lung, în special asupra sistemelor naturale vulnerabile, cum ar fi pădurile de mangrove salmastre din Sundarbans și gama largă de vieți care depinde de acestea. Nu putem decât să sperăm că uleiul va fi reținut rapid și că va face relativ puțin rău solurilor și plantelor. Există o mare îngrijorare că pescuitul din afara ariei protejate va fi, de asemenea, afectat de scurgere.  

Absorbția mecanică este cu siguranță un început bun, mai ales dacă sănătatea lucrătorilor poate fi protejată într-o oarecare măsură. Se spune că petrolul a început deja să se răspândească prin arborele de mangrove și bazine în zonele puțin adânci și mâluri, creând o provocare și mai amplă de curățare. Autoritățile au dreptate să fie precaute în aplicarea oricăror substanțe chimice în astfel de zone acvatice vulnerabile, mai ales că avem puține cunoștințe despre modul în care aceste substanțe chimice sau combinația chimică/ulei afectează viața în aceste ape. De asemenea, sperăm că autoritățile vor lua în considerare sănătatea pe termen lung a acestei prețioase resurse mondiale și se vor asigura că interdicția privind transportul maritim este restabilită definitiv cât mai curând posibil. Oriunde se desfășoară activități umane în, pe și lângă ocean, este responsabilitatea noastră colectivă să minimizăm daunele aduse resurselor naturale vii de care depindem cu toții.


Credite foto: UNEP, WWF