Vaega 1: Afā Afa: Pe a oo mai le Vasa i uta

Saunia e Angel Braestrup, Taitaifono, Komiti Faufautua, The Ocean Foundation

Ua matou vaai uma i ata ma vitio. O nisi o i tatou ua oo lava ina vaaitino i ai. O se afā tele e tuleia ai le vai i luma atu a o feula i luga o le matafaga, o le malosi o le matagi e faaputuputu ai le vai i luga ia te ia lava seia oo i le matafaga ona taamilo ai lea i totonu, e fuafua i le saoasaoa o le afā, o le a le umi. o matagi malolosi o lo'o tuleia le vai, ma le fa'afanua (ma geometry) o fea ma pe fa'afefea ona oso i le gataifale. 

O le si'itia o le afa e le o se vaega o le fuafuaina o le malosi o afā, e pei o le "Saffir Simpson Hurricane Wind Scale" a le afa. O le toʻatele oi tatou e iloa Saffir Simpson o loʻo faʻamatalaina le Category 1-5 afā e maua e faʻatatau i le saosaoa o le matagi (e le o le tino o se afa, saoasaoa o le afā, mamafa malosi, savili matagi, poʻo le aofaʻi o timuga ma isi).

Ua fausia e le National Oceanic & Atmospheric Administration (NOAA) se faʻataʻitaʻiga ua taʻua o le SLOSH, poʻo le Sea, Lake and Overland Surges from Hurricanes e faʻataʻitaʻiina ai siʻi, poʻo, e taua, e mafai ai e tagata suʻesuʻe ona faʻatusatusa le aʻafiaga o afā eseese. O nisi o afā vaivai e mafai ona fa'atupuina se afā mata'ina pe a tu'ufa'atasi fa'alelei ma vai e maua ai le tulaga lelei atoatoa. O le Afa o Irene o se vaega 1 ina ua ia pa'ū i North Carolina [1] i le 2011, ae o lona afa o le 8-11 futu ma na ia mafua ai le tele o mea leaga. E faʻapea foʻi, o le Afa o Ike o se faʻataʻitaʻiga lelei o se afā na "naʻo" o se vaega 2 (110 mph le malosi o matagi) pe a taia le eleele, ae o le afā e sili atu ona masani ai o se vaega malosi 3. Ma, o O le mea moni, talu ai nei lava ia Novema i Filipaina, o le afa o le afa o Haiyan lea na soloiesea ai aai uma ma tuua ai, o le faaleagaina o atinae tetele, meaai ma vai, ma faaputuga otaota ua matua faateia ai le lalolagi i totonu. ata tifaga ma ata.

I le talafatai i sasaʻe o Egelani i le amataga o Tesema 2013, o lologa tetele na faaleagaina ai le silia ma le 1400 fale, faʻalavelaveina le auala o nofoaafi, ma faʻatupu ai ni lapataiga ogaoga e uiga i vai faʻaleagaina, afaina o isumu, ma le manaʻoga e faʻaeteete i soʻo se vai tumau i togalaau poʻo i se isi mea. O le latou afā sili ona tele i le 60 tausaga (e oo mai i le aso!) na matua afaina ai foʻi meaola faʻasao a le Royal Society for the Protection of Birds (RSPB) - o le tafe mai o le sami masima o aloalo o le vai magalo na aafia ai le taumalulu o manu felelei ma e ono afaina ai le. tautotogo o le tau fa'amoega o manufelelei (e pei o ma'a).[2] O se tasi o fanua faasao sa tele lava ina puipuia ona o se galuega e le'i leva ona mae'a e taofiofia ai lologa, ae na matua afaina ai lava le fa'aleaga o fa'ama'i na vavae'ese ai ona vaega vai ma le sami.

E faitau selau tagata i le talafatai i sasaʻe o Egelani na maliliu i le 1953 a o sasaa atu le vai i nuu e leai se puipuiga. E toʻatele na faʻafetai i le tali atu i lena mea na tupu i le faʻaolaina o le selau, pe a le o le faitau afe, o ola i le 2013. Na fausia e nuʻu ni faiga puipui, e aofia ai faiga faʻafesoʻotaʻi faʻalavelave faʻafuaseʻi, lea na fesoasoani e faʻamautinoa o loʻo i ai sauniuniga e logoina tagata, aveese tagata, ma laveaʻi pe a manaʻomia. .

O le mea e leaga ai, e le mafai ona fa'apea fo'i mo falefa'ailoga fa'ailoga lanu efuefu o lo'o fa'ato'a mae'a ai le vaitau o pupu. O Peretania Tele o lo'o nofo ai le tasi vaetolu o le faitau aofa'i o fa'amaufa'ailoga efuefu o le lalolagi. O le tele o fa'amaufa'ailoga efuefu pepe na aumai i se nofoaga laveai o loʻo faʻatautaia e le Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals (RSPCA) ona o le afā na vavae ese ai i latou mai o latou tina. O nei tamai maile e laiti tele e le mafai ona aau lelei ma o lea na matua afaina ai i latou. Atonu latou te manaʻomia le tausiga mo le umi o le lima masina seʻia oʻo ina latou sauni e fafaga i latou lava. O le taumafaiga lavea'i aupito sili lea na faia e le RSPCA. (Fa'ameaalofa i le matou Marine Mammal Fund e fesoasoani e puipuia nei manu.)

O le isi puna o se lologa taua mai le sami, o le mea moni, o se mafuie. O ai e mafai ona galo le faatafunaga ona o le galulolo i Initonesia, Taialani, ma le itulagi atoa ina ua mavae le mafuie i le vaiaso o le Kerisimasi i le 2004? O loʻo tumau pea se tasi o mafuiʻe sili ona malosi ua faʻamauina, e mautinoa lava o se tasi o mafuiʻe sili ona umi, ma e le gata na faʻagasolo ai le paneta atoa, ae na faʻaosoina ai mafuiʻe laiti ifo i le afa o le lalolagi. Sa toetoe lava a leai se avanoa e sao ai tagata nonofo i le talafatai o Initonesia mai le 6 futu (lua mita) puipui o le vai lea na tafe mai i le matafaga i ni nai minute talu ona mafuie, o tagata nonofo i le talafatai i sasae o Aferika na sili atu le lelei, ma le talafatai o Antarctica na sili atu ona lelei. Talafatai Thailand ma eria gataifale i Initia e lei lavea mo le sili atu i le itula, ma i nisi o eria, umi atu. Ma o lea foi, o le pa o le vai na tafe i uta i le mamao e mafai ai ona solomuli, toetoe lava a vave, ma ave faatasi ai ma se vaega tele o mea na faaleagaina i lona ala i totonu, po o, ua vaivai, i lona alu i fafo.

Ia Mati 2011, o se isi mafuie malosi mai Iapani i sasae na mafua ai se galulolo e oo atu i le 133 futu le maualuga ina ua oo mai i le matafaga, ma taamilo ai i uta toeitiiti atoa le 6 maila i nisi o nofoaga, ma faaleagaina ai mea uma i lona ala. Na matuā malosi le mafuiʻe ma o le motu o Honshu, le motu tele o Iapani, na siitia pe tusa ma le 8 futu i sasaʻe. Na toe lagonaina foi le gatete i le faitau afe o maila le mamao, ma o galu na iu i ai na afaina ai nuu tu matafaga i Kalefonia, ma e oo lava i Chile, pe tusa ma le 17,000 maila le mamao, o galu e sili atu i le ono futu le maualuga.

I Iapani, o le galulolo na siitia ai tane tane tetele ma isi vaa mai o latou nofoaga mamao i uta, ma na oo lava ina tuleia fausaga tetele o le puipuiga o le matafaga e taʻua o le tetrapods e taavavale faatasi ma galu i totonu o nuu-o se ituaiga o puipuiga na avea ma mafuaaga o le afaina. I le inisinia o le gataifale, o le tetrapods o loʻo faʻatusalia se faʻavae e fa i luma i le mamanu o le vaeluaga aua o galu e masani ona faʻataʻamilo ia i latou, faʻaitiitia ai le faʻaleagaina o le galu i le aluga o taimi. Ae paga lea mo nuu tu matafaga, e le fetaui le tetrapod breakwaters ma le malosi o le sami. Ina ua uma le vai, na amata ona aliaʻe mai le tele o le mala. E oo ane i le taimi na maeʻa ai le faitauga aloaia, na matou iloa ai e faitau sefulu afe tagata ua maliliu, manunuʻa, po o le misi, e toetoe lava 300,000 fale faʻapea foʻi ma eletise, vai, ma otaota na faʻaumatia; ua malepe faiga tau felauaiga; ma, o le mea moni, o se tasi o faalavelave faaniukilia sili ona umi na amata i Fukushima, ona ua le mafai e faiga ma faiga i tua ona tetee atu i osofaiga mai le sami.

O le taunuuga o nei galu tetele o le vasa o se vaega o faalavelave faaletagata, o se vaega o faafitauli o le soifua maloloina lautele, o se vaega o le faatamaia o punaoa faalenatura, ma se vaega o faiga ua pa'u. Peitaʻi a o leʻi amataina le toe faaleleia, o loo iai se isi luʻi ua tulaʻi mai. O ata uma lava o loo faamatalaina ai se vaega o le tala o le faitau afe o tone o otaota—mai taavale ua lolovaia i matai, pusaaisa, ma isi meafaigaluega i piliki, insulation, uaea, asphalt, sima, laupapa, ma isi mea faufale. O na atigipusa mama uma tatou te taʻua o fale, faleoloa, ofisa, ma aʻoga, ua liua i le susu, laiti, e tele lava le leai o se aoga o lapisi ua susu i le sami ma le faʻafefiloi o mea o loʻo i totonu o fale, taʻavale, ma nofoaga e togafitia ai vai. I se isi faaupuga, o se manogi leaga tele e tatau ona faʻamamaina ma lafoai aʻo leʻi amataina le toe fausiaina.

Mo tagata lautele ma isi ofisa o le malo, e faigata ona mafaufau i le tali atu i le isi afa e aunoa ma le mafaufau pe o le a le tele o lapisi e mafai ona gaosia, o le maualuga o le a afaina ai otaota, pe faapefea ona faʻamamaina, ma poʻo fea o faʻaputuga. o lea o le a lafoai mea le aoga. I le aluga o Sandy, o otaota mai matafaga i se tasi nuu laitiiti i le gataifale na o luga a'e o matou ulu ina ua uma ona lulu, faavasega, ma toe foi atu le oneone mama i le matafaga. Ma, o le mea moni, o le vaʻavaʻai poʻo fea ma pe faʻafefea foi ona sau le vai i uta e faigata foi. E pei o faiga lapata'i o le sunami, o le fa'afaigaluegaina i le NOAA's storm surge modeling capacity (SLOSH) o le a fesoasoani i nu'u ina ia saunia atili.

E mafai foi e le au fai fuafuaga ona manuia mai le malamalama e faapea o faiga masani o le matafaga—ua ta'ua o papupuni malu po o afa faalenatura—e mafai ona fesoasoani e puipuia aafiaga o le si'isi'i ma faasalalau lona malosi.[3] Mo se fa'ata'ita'iga, mo se fa'ata'ita'iga, o le malosi o le vai e fa'aitiitia ai le fa'aleagaina, ma fa'aitiitia ai le lapisi, ma fa'aitiitia ai fo'i lu'itau. O lea la, o le toe fa'aleleia o faiga fa'alenatura fa'alenatura i luga o le gataifale e maua ai le tele ma le lelei o nofoaga mo o tatou tuaoi o le vasa, ma mafai ai ona maua e tagata soifua fa'afiafiaga ma fa'amanuiaga tau tamaoaiga, ma, fa'aitiitia pe a tupu fa'alavelave.

[1] Ole Folasaga a le NOAA ile Afa, http://www.nws.noaa.gov/om/hurricane/resources/surge_intro.pdf

[2] BBC: http://www.bbc.co.uk/news/uk-england-25298428

[3] O puipuiga faanatura e mafai ona sili ona puipuia le gataifale, http://www.climatecentral.org/news/natural-defenses-can-best-protect-coasts-says-study-16864